Mamaliguta cu smantana, cascaval si carnat de casa...

Este o reteta traditionala de la mine din familie, din ardeal.
Mamaliguta de la Turda!:)

1. Se pune la fiert 1 litru de apa, cu o lingura de sare si 3 linguri de ulei.
Cand apa fierbe, se adauga 500 de grame de faina de malai sau puteti pune si dupa ochi. Se lasa 5 minute sa fiarba, dupa care cu un tel se amesteca constant, pana se omogenizeaza. Preferabil, mamaliguta sa fie mai prinsa(mai tare, mai omogena).
2. Intr-o alta cratita, se pun la fiert 6 bucati de carnat de casa(8-10cm lungine).
3. Se incinge ulei intr-o tigaie. Puteti opta pentru ulei de palmier, care este mult mai sanatos si mai gustos. , Dupa ce carnatul este fiert si scurs, se prajeste aproximativ 5 minute.
4. Puteti sa pregatiti direct pentru masa, direct pe farfurie sau intr-un vas de yena.
a)Pentru vas de yena: se pune un strat de mamaliguta, apoi cascavalul ras pe razatoarea mare. De asemenea, mai puteti praji si bucatele mici de slaninuta, pe care sa le puneti peste cascaval. Puteti pune cate straturi va ajunge, dar deasupra sa fie cascaval intotdeauna. Smantana se pune la servire.
Pentru un gust mai bun, puteti pune la final, mamaliguta gata pregatita la cuptor, aproximativ 5-10 minute.
b) Pentru servit pe loc: Puneti mamaliguta, dupa care razaliti cascavalul pe razatoarea mare, apoi adaugati si 2 linguri de smantana si putin busuioc uscat.
Carnatul se aseaza frumos, pe marginea farfuriei.

Pofta buna!!!

Retetele de la voi....

Asadar, dragii mei...
Va astept sa postati si dumneavoastra retetele preferate, din orice zona. Sa ne cunoastem retetele traditionale preferate, sa facem schimb de retete si sa invatam altele noi.
Puteti posta pe Facebook... http://www.facebook.com/ioana.kerekes sau pe blog la: comentariu, sau pe www.ioana.kerekes@gmail.com daca aveti si poze, de asemenea le puteti si atasa, iar eu le voi posta pe toate...yamiii...pe blog.

Va astept cu drag si pofta!!!!!

V-am pupat!

De bun venit...

Bine ati venit!
Sunt aceeasi Ioana, doar ca de aceasta data am sa va propun altceva.
Fiecare are cate o pasiune, iar acest lucru nu reprezinta neaparat faptul ca si este super-mega-extra-specialist.
Pasiunile mele nu sunt multe, dar sunt lucruri simple, care ma linistesc atunci cand contemporanitatea aceasta ma omoara.
Imi place sa scriu si deja o fac, pe celalalt blog. Imi place sa cant si deja am spart vreo 3 pahare si o oglinda. Imi place sa citesc si fac acest lucru in mod constant. Dar, imi place sa fac papa bun. Si imi place papa de acasa, cu retete culinare traditionale. Unele sunt pline de calorii, altele sunt mai light, unele sunt pacatoase, altele sunt sanatoase, dar, imi fac timp in viata mea, sa le gatesc pe toate, pentru ca din pacate, eu nu sunt genul bio-eco-exagerat. Nu imi plac extremele.
Asa ca din cand in cand mai merge si o sarmaluta si un pic de slaninuta si un pic de zacusca pentru fierea mea lenesa, dar merg si salatele si desertul.
De aceea, m-am gandit cu tot dragul la prietenii mei, care au laudat papa bun si bineinteles si la toti cititorii mei si m-am gandit ca, asa, cu un mic efort, am sa postez si retete culinare, pe un alt blog. Nu am vrut sa amestec filosofia cu mancarea. Stomacului nu-i trebuie filosofie atunci cand ii este foame.

Scuzele mele de rigoare pentru unele poze, dar am sa incerc sa fiu explicita.
V-am pupat!
Pofta buna!